După cum spuneam acum ceva timp, mă cam plictisisem de lightpress, tema precedentă. Așa că, datorită unei insomnii absolut tâmpite care nu-mi dă pace de vreo saptămână, am petrecut această călduroasă noapte dintre 27 și 28 ale Florarului 2010 cu ochii în calculator, pentru a-mi pune la muncă imaginația și talentul. După cum vedeți, a ieșit surprinzător de bine. Nu i-am găsit încă un nume interesant, dar nici nu voi căuta prea mult, pentru că nu intenționez s-o vând.

Ningea. Inca ninge. Vineri seara. Acum e noapte. S-a facut sambata. Am avut parte de una din cele mai interesante experiente de pana acum. Am fost arestat in cafenea. La propriu si la figurat. La propriu pentru ca barmanul, un tip cam ghinionist in dragoste care voia sa vrajeasca cele doua prezente feminine aflate la vreo 3 metri de mine si prietenul meu Andrei, ne-a inchis in cafenea pe dinafara cat a plecat putin din incinta. La figurat, pentru ca in seara asta, am cunoscut un mare actor, si n-am putut sa plec de acolo pana cand acesta nu a iesit pe usa cafenelei. Vazand cateva episoade din “Arestat la domiciliu”, sitcom protevescian (cam de duzina, fie vorba intre noi), cand am auzit ca Domnul Cristian Toma, actorul principal al acestui serial ne va onora cu prezenta, nu stiam ce sa fac. Sa mai stau, sa risc sa ma enervez observand superficialitatea personalitatii sale, sau sa plec, si sa raman ignorant in ceea ce priveste contactul cu alta lume.

Pentru ca noi, oamenii, suntem fiinte care progreseaza continuu, am decis sa raman sa vad ce-i poate pielea. Si intr-adevar, ii poate. Pe langa faptul indubitabil ca e un om foarte destept care iubeste ceea ce face, se pricepe si la regie si productie. Am putut viziona cateva scene din spectacolul pus in scena de dumnealui, “Visul unei nopti de vara”, o adaptare a celebrei piese a lui William Shakespeare, si va spun sincer ca, in mod sigur, voi merge la urmatorul spectacol care va avea loc la Bucuresti, pe data de 25 aprilie. Atat talentul actoricesc cat si cel regizoral sunt daruri de care beneficiaza putini oameni. Pot spune cu mana pe inima ca Actorul si Regizorul Cristian Toma beneficiaza de amandoua. Este absolut fantastic ceea ce a reusit omul asta sa faca dintr-o piesa de teatru si asa extraordinara: a reusit sa amplifice toate senzatiile provocate de original. Cu o trupa foarte tanara de actori talentati, a reusit sa provoace 90 de reprize de aplauze, in 2 ore si 20 de minute, asta inseamna mai mult de 1 repriza pe minut. A reusit sa readuca teatrul in cotidian, asta demonstrandu-se prin faptul ca la spectacolul de la Sala Palatului, s-au strans peste 4000 de spectatori. Peste doua saptamani, va avea loc un nou spectacol. L-am intrebat, si mi-a spus ca cele 2000 de bilete puse la vanzare, au fost deja vandute.

Exista anumite momente in viata pentru care merita sa traiesti. Acesta a fost unul dintre ele. Sunt convins ca daca aveti un IQ de peste 80 veti fi de acord cu mine.

O echipa de orice tip, e reprezentata de oamenii din componenta si relatiile dintre ei. In cazul unei echipe de fotbal, includem conducerea tehnica si administrativa, fotbalistii si nu in ultimul rand, suporterii. Aceasta seara a insemnat inceperea returului pentru FC Steaua Bucuresti, care a incercat sa castige intalnirea cu ultima clasata, Ceahlaul Piatra Neamt. A esuat lamentabil, pierzand cu 1-3, cu un om mai putin pe teren, respectiv nefericitul Banel Nicolita. In afara de aceste detalii, cele mai importante evenimente s-au derulat incepand cu minutul 62 al meciului, cand un grup de gorile cu creierul mai mic decat puta de bacterie a inceput sa arunce cu bulgari de zapada inspre arbitru. Pentru ca i-a adus aminte de Razboiul din Vietnam (la care probabil ca ar fi participat, cel putin in ultima parte a lui, daca ochii sai ar fi fost mai mici si mai oblici si s-ar fi nascut in suburbiile Ho Chi Minh-ului), antrenorul Gheorghe Multescu a ordonat retragerea de pe teren. Cu alte cuvinte, a cersit victoria la masa verde, exact cum a facut Lovin, la episodul “bricheta”. Presupun ca trebuia sa se intoarca roata cumva pentru Steaua. Insa, intr-un acces de “patetism”, intaiul baci carmuitor a decis sa dea o raita in cabina crainicului sa se roage de suporteri sa inceteze cu joaca imbecila. Inchipuiti-va grupul cocalari idioti cu doi neuroni mai putini decat o amoeba (EXACT!!!!) aducandu-si aminte de copilaria trista, aruncand cu sfere imperfecte de zapada… In fine, meciul s-a terminat, dupa cum spuneam, prost pentru stelisti. Dupa ce ca erau prosti, in plus fiind multi, “ultrasii” au lovit un copil de vreo 7 ani care venise si el la meci. Nu pot sa-i condamn insotitorul, pentru ca imi dau seama ca intr-o aglomeratie de prostie e foarte usor sa te pierzi pe tine insuti, dar pe altcineva. Ideea e ca oricat de infocat ai fi, daca ai o inteligenta si o constiinta satisfacatoare, nici prea-prea, nici foarte-foarte, nu ai cum sa concepi notiunea de a lovi, brusca, etc. un copil pe sfert cat tine. Oamenii sunt fiinte sociale, nu sunt singuri pe lume, trebuie sa se uite in stanga si-n dreapta sa vada daca nu cumva gestul lor deranjeaza pe cineva.

Citind despre acest eveniment pe gsp.ro, am vazut un comentariu, probabil apartinand unui suporter retardat mintal al altei echipe din Capitala, care spunea ca trebuie sa dispara echipele “bolsevice”. Pai un copil a fost lovit si tu zici ca tre’ sa dispara echipele? Nu, boule, tre’ sa dispara idiotii ca tine care pun manifestarile tampite in fata bunului simt.

Ca proaspat Junior Web Developer, nu pot sa trec peste lansarea primului site la care am lucrat in mod organizat, ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic. Asadar, va prezint noul site Brohouse. Website-ul este construit pe o platforma WordPress si include numeroase “artificii” grafice si functionale. Personal, am lucrat doar la html+css, asa ca nu ramane decat sa-i felicit pe colegul meu, Emanuel, pentru implementarea a 99% din ceea ce inseamna functionalitatea completa a site-ului, si pe cei care au realizat designul, un update binevenit la vechea interfata. Personal suggestion: Aruncati un ochi macar pe portofoliul baietilor, sa vedeti niste logo-uri tari de tot.